Agenda educaţională

În cursul zilei de miercuri, 10 martie, ministrul Educaţiei, Daniel Petru Funeriu, a abordat, în cadrul unei conferinţe de presă, o serie de teme de interes general din domeniul educaţiei, printre care Legea Educaţiei Naţionale sau discuţiile avute cu profesorii.




Există bani pentru profesori

Astfel, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Educaţiei (MS), domnul Funeriu a declarat că Ministerul Educaţiei are fondurile necesare pentru a acorda salariile profesorilor: „toate fondurile necesare plăţii salariilor, aşa cum aceste salarii sunt prevăzute legal la ora actuală în România, există (…) Să vă dau un exemplu: al 13-lea salariu, acolo unde el a fost plătit în primul trimestru, nu va mai fi plătit în cel de-al 3-lea sau în al 2-lea. Deci am re-echilibrat aceste fonduri. A fost cazul a 15 judeţe. Din datele pe care le am acum, s-au rezolvat toate solicitările din judeţe şi salariile se plătesc la timp, repet, conform Legii salarizării unice si tuturor celorlalte acte normative care se află în vigoare astăzi.”
Ministrul Educaţiei, Petru Funeriu şi liderii sindicali au stabilit ca, în cel mult două săptămâni, să aibă o întâlnire la Minister, împreună cu reprezentanţii Ministerului Muncii, pentru a concretiza o serie de interpretări legate de acordarea sporurilor şi a altor drepturi, precum biletele de odihnă pentru cadrele didactice.
Ministrul Funeriu a ţinut să precizeze faptul că sistemul educaţional are de câştigat de pe urma aplicării metodei de finanţare per elev, iar Ministerul Educaţiei nu va accepta niciun abuz, al niciunui inspectorat, în luarea de măsuri care să influenţeze negativ actul educaţional. Finanţarea per elev este generalizată în Uniunea Europeană, fiind o metodă de finanţare generatoare de stabilitate, predictibilitate şi sustenabilitate.
În acelaşi timp, ministrul şi-a propus să promoveze cadrele didactice din învăţământul superior, un prim pas în acest sens vizând alocarea fondurilor pentru cercetare. Ministerul Educaţiei a făcut aceste alocări bugetare, iar banii urmează să fie împărţiţi pe proiecte.

Legea Educaţiei şi portofoliul educaţional

Domnul Funeriu a vorbit şi despre noua lege a educaţiei naţionale, despre care ministrul a spus că reprezintă „un pas înainte semnificativ pentru educaţia din România şi, trebuie să spun acest lucru datorită speculaţiilor pe care le-am văzut în presă, această lege nu va modifica nimic din ceea ce se întâmplă în acest an şcolar, respectiv bacalaureatul sau trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a ori alte aspecte legate de buna desfăşurare a anului şcolar (…) La ora actuală, suntem în stadiul final, aş spune în stadiul corecturilor, la varianta de lege pe care ministerul şi-o va însuşi şi cel târziu în două săptămâni, dar e posibil şi mai devreme”. După prima lectură a Executivului, legea amintită urmează să intre în dezbatere publică, timp de o lună, aşa cum prevede legea. Dezbaterea se va adresa sindicatelor, organizaţiilor de părinţi şi cele studenţeşti, mediului de afaceri şi tututor factorilor interesaţi de legea educaţiei naţionale.
Scriam, cu câteva zile în urmă, despre intenţia ministrului Educaţiei de a introduce o nouă formă de admitere, având la bază portofoliul individual al elevului. Întrebat de ziarişti despre această problematică, Petru Funeriu a explicat faptul că „o notă nu a reprezentat, nu reprezintă şi nu va reprezenta niciodată adevărata caracteristică a unui elev. Nota 8 obţinută într-un liceu foarte bun nu înseamnă acelaşi lucru cu nota 8 obţinută într-o şcoală unde profesorii sunt obişnuiţi să dea note mai lejer. Nota 8 obţinută de un copil utilizându-şi la maximum potenţialul nu este nicidecum acelaşi lucru cu nota 8 obţinută de un elev care are încă foarte mult potenţial neutilizat.”
Potrivit unui comunicat remis de Ministeul Educaţiei, la conferinţa de presă menţionată, ministrul Funeriu a încercat să explice ce înseamnă, concret un asemenea portofoliu. Ministrul a dat un exemplu elocvent în acest sens, şi anume că „acest portofoliu educaţional despre care mie îmi place să spun că reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului va cuprinde, la disciplina istorie, nota elevului la această materie, o remarcă scrisă a profesorului despre acest elev, dar va cuprinde şi o serie de elemente de evaluare standardizată: cum se poziţionează elevul din punct de vedere cronologic pentru că poate fi, de exemplu, un elev cu simţ cronologic care a învăţat foarte bine plasarea în istorie a Imperiului roman, a civilizaţiei greceşti sau chineze, apoi cantitatea de informaţie pe care copilul o deţine - sunt unii copii care ştiu foarte multe lucruri, alţii care ştiu mai puţine - folosirea metodelor - faptul de a şti foarte multe lucruri nu înseamnă automat că stăpâneşti foarte bine metodele particulare istoriei, calitatea expresiei - în ce măsură un elev care se poziţionează bine din punct de vedere cronologic, care operează bine cu conceptele istorice, este capabil să exprime aceste lucruri. În momentul în care avem o serie de repere standardizate, în interiorul fiecărei materii, despre care profesorul va spune că sunt asimilate la un nivel satisfăcător, mediu sau nesatisfăcător va da o radiografie a fiecărui elev, mult mai exactă decât este capabil să dea o notă şi va permite, de exemplu, atunci când un elev este preluat de un alt profesor să înţeleagă exact ce fel de învăţământ remedial sau de performanţă poate sau trebuie să facă, deci va da o viziune mult mai clară asupra caracteristicilor fiecărui elev, pentru că, până la urmă, un sistem educaţional modern trebuie să aibă grijă de individualitatea fiecărui copil.”

Evaluarea elevilor

În ceea ce priveşte evaluările din clasa a VIII-a sau a IX-a, legea prevede că la finalizarea gimnaziului elevii vor susţine o examinare naţională, care va cuprinde o probă de competenţe digitale (utilizarea calculatorului), probă practică şi alte două probe scrise, şi anume una transcurriculară în domeniile umaniste şi una în domeniile ştiinţei. Portofoliul educaţional, coroborat cu rezultatele acestor evaluări va reprezenta 70% din calificativul unui elev.
Este de menţionat faptul că liceele care au un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri pe care îl pot şcolariza în condiţii optime, vor avea libertatea să-şi organizeze un examen de admitere care va fi făcut în funcţie de specificul liceului respectiv.
Ministrul Educaţiei, Daniel Petru Funeriu, a precizat, de asemenea, că procesul educaţional ţine de calitatea formării profesionale a cadrelor didactice, care va reprezenta o prioritate în următorii ani.
Este de notat faptul că bugetul Educaţiei, în cadrul noii legi, va fi de 6% din Produsul Intern Brut (PIB).

Alte stiri - Astazi

| Astazi | Culturale | Locale | Regionale | Sportive |