Nicolae Băciuţ: „Omul anului 2010 trebuie să se dezveţe de tot ceea ce însemnă manelizare în cultură

Reporter: Cum va fi activitatea culturală în judeţul Mureş în 2010, având în vedere previziunile care arată un an plin de probleme financiare şi sociale?

Nicolae Băciuţ: Suntem căliţi pentru că din 2005, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş şi nu numai ea, ci toate Direcţiile de Cultură din ţară, au bugetul de 0 lei pentru proiecte şi programe. Am învăţat să facem gesturi culturale fără bani, cu bani foarte puţini sau cu parteneriate care să nu lase nimănui sentimentul improvizaţiei, sentimentul bifării. Atunci când găsim parteneri pentru un proiect cultural, îl facem, iar în ultimii ani am avut astfel de acţiuni de anvergură, de substanţă, şi spun cu certitudine că au însemnat ceva şi vor rămâne în memoria culturală a judeţului. Şi în acest an avem deja o linie de orizont în care am aşezat acţiuni culturale de continuitate fiindcă, din 2009, de când sunt conducătorul acestei instituţii, am iniţiat acţiuni pe termen lung. Mi-am făcut o strategie pe termen lung pentru că astfel poţi câştiga prestigiu. Aşa am iniţiat primul concurs de poezie religioasă din ţară, „Credo” , care se va derula şi în acest an, apoi festivalul de poezie şi proză „Romulus Guga”, festivalul de poezie şi eseu pentru elevi şi studenţi „Serafim Duicu”. Toate aceste trei festivaluri mari vor merge mai departe, iar pe lângă ele sunt acţiunile mai tinere, cele care au vizat în anii precedenţi punerea în valoare şi promovarea Patrimoniului Cultural. Am creat o mişcare artistică de mare prestanţă, este vorba de pictori de icoane cu care am organizat două ediţii de tabere de pictură, una la Lăpuşna, „Icoana din fereastră”, sau cea de la Topliţa, la Mănăstirea Domnului, cu lucrarea „Crucea din fereastră”, precum şi lucrări care au ajuns să fie expuse în mari centre culturale din ţară.
Am obţinut un spaţiu expoziţional la Palatul Culturii, în care se vor organiza lunar expoziţii de pictură realizate de autori din judeţul Mureş, dar şi din ţară, precum şi întâlniri literare, prezentări de carte şi recitaluri muzicale. Acestea sunt câteva dintre cele 40 de proiecte pe care ni le-am propus în acest an. Unul dintre proiecte este încă proaspăt în memoria noastră, şi anume, la Chişinău am organizat o acţiune de amploare în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană. A fost o întâlnire de o mare ţinută zilele trecute, am redeschis ceea ce noi am numit podul de cărţi, şi vom dezvolta în continuare acţiuni cu ei.
Un alt proiect, care vine din ceea ce numim întâmplările vieţii. Dispariţia lui Grigore Vieru, care este un simbol pentru Tîrgu-Mureş. El a trecut adesea prin Tîrgu-Mureş, singur sau cu Doina şi Ion Aldea Teodorovici, a scris la Tîrgu-Mureş şi a pus pe muzică acel memorabil cântec despre Transilvania, imnul Transilvaniei. Dorim să-l menţinem pe Grigore Vieru în conştiinţa publică mureşeană. Astfel, am gândit un proiect din mai multe componente. Una din aceste componente a fost deja consumată pentru că s-a inaugurat Centrul de Studii Literare „Grigore Vieru”. Ne-am propus ca, în apropierea Centrului de Studii Literare „Grigore Vieru”, să organizăm un ansamblu de monumente în memoria unor oameni de cultură mureşeni. L-am adoptat pe Grigore Vieru pentru că legătura lui cu oraşul nostru este una de durată şi de consistenţă şi sperăm că vom putea finaliza cât mai curând amenajarea unui cenaclu în care se vor reuni personalităţile culturale mureşene care nu mai sunt, alături de Grigore Vieru. Este vorba de Romulus Guga, Serafim Duicu, Vasile Netea, Ion Vlasiu şi actorul Ion Fiscuteanu. Astfel de oameni, care au trudit pentru cultura românească, merită recunoaşterea, restituirea lor pentru posteritate şi pentru eternitate, pentru că amplasarea unor busturi într-un spaţiu public va însemna eternitatea acestor oameni de cultură.
Ne vom descurca şi în 2010 ca şi până acum, vom găsi surse de finanţare şi putem spune că lăsăm ceva în urma noastră, nu doar acele evenimente menţionate, cât ceea ce înseamnă impactul formării şi modelării unor conştiinţe în acest spaţiu. Vrem să ridicăm exigenţele şi pretenţiile culturale pentru mureşeni.

Rep.: În calitate de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, ce sfat daţi oamenilor de cultură, pentru a trece mai uşor peste această perioadă?

N.B.: Să nu-şi piardă nădejdea, să aibă încredere în ei şi să nu se despartă de beneficiarul actului de cultură. Există o specie umană pe cale de dispariţie, şi anume animatorii culturali. Le doresc celor care mai sunt în sistemul cultural să rămână ceea ce au fost până acum, adică buni animatori culturali, voluntari, generoşi, plini de iniţiative şi idei. Vor veni şi banii. Nu cred că trăim la capătul unui tunel care nu are nicio luminiţă, dar nu putem să punem între paranteze un timp al existenţei noastre doar pentru că nu avem resurse financiare.

Rep.: Care vor fi sectoarele cele mai afectate de criza economică?

N.B.: Cel mai greu este pentru instituţiile de mare ţinută. Mă refer aici la Teatrul Naţional şi la Filarmonică. Sunt instituţii care au o istorie în spatele lor, iar ceea ce fac ei înseamnă cheltuieli financiare foarte mari. Nu poţi pune în scenă un spectacol cu bani puţini decât făcând compromisuri. Nici Filarmonicii nu îi este uşor să reziste în astfel de condiţii, pentru că are mulţi angajaţi. Directorul Vasile Cazan a demonstrat că ştie să se menţină în formă oricare ar fi impedimentele economico-financiare. Celelalte instituţii care gestionează fenomenul cultural, şi mă gândesc aici la muzeele judeţene, bibliotecile, casele de cultură, sper că vor găsi înţelegere, prin puterea lor de convingere, că e nevoie de cultură acum, poate mai mult ca niciodată. Omul anului 2010 trebuie să se dezveţe de tot ceea ce însemnă manelizare în cultură, fie că e vorba de muzică sau de alt gen artistic. Improvizaţia şi nonvaloarea fac mult rău. Eu cred că putem câştiga publicul larg pentru cultură, dar depinde de fiecare instituţie în parte. Nu mai există un centru care să impună repertorii, programe, iar fiecare trebuie să găsească pentru acest moment economic, social sau politic, formulele prin care cultura să redevină ceea ce a fost, ba chiar mai mult, să parafrazez o afirmaţie celebră.

Rep.: Sunteţi optimist?

N.B.: E banal spus, dar speranţa moare ultima. Sunt extraordinar de optimist şi sunt în permanenţă în contact cu categorii diverse de consumatori de cultură. Există peste tot nuclee care adună oameni, care cred că doar prin cultură se vor salva şi doar prin cultură se vor mântui.

Alte stiri - Locale

| Astazi | Culturale | Locale | Regionale | Sportive |